-Doamna sau domnisoara?

M-a intrebat dimineata un domn, la birou, dupa ce mi-a dat hartia.  

-Spuneti-mi cum doriti, am zis, dupa ce i-am inapoiat hartia stampilata. 

Am zis ceva despre  vreme (eu) si ceva despre  criza (el) si ne-am spus la revedere.  Inainte sa iasa pe usa, m-a mai intreabat o data:

-Doamna sau domnisoara?

Am zimbit doar cu coltul gurii de a inghetat apa din pahar :

-Ce importanata are? Spuneti-mi cum doriti.

Gina, auzind conversatia, e curioasa de ce nu i-am raspuns.

-Pai in primul rand, nu am stiut ce il intereseaza.

-Voia sa stie daca esti maritata sau nu.

 -Sau poate voia sa stie care este starea himenului meu. 

Gine rade.

-Nu rade, ca nu e de ras. Un barbat nu este chestionat asa:  domn sau domnisor.  Daca un barbat e domn  si atat, atunci si o femeie e si ea tot o doamna, indiferent de starea ei civila, de varsta, sau de starea himenului personal.

- Si de ce nu i-ai spus ca esti o doamna?

-Buna intrebare, Gina, chiar asa, de ce nu i-am spus ca sunt o doamna , si ca nu numai eu sunt, toate femeile sunt doamne.

- Poate pentru ca nu voiai sa-l superi?

-Puteam sa-i raspund, spunandu-i ce cred fara sa-l supar. Dar nu i-ai spus. Nu ,i-am raspuns in doi peri, m-am dat pe dupa prun, apoi pe dupa visin.

- Intrebarea lui te-a deranjat...

-Nu intrebarea m-a deranjat...Ba ai dreptate,  conotatiile pe care eu le-am atasat intrebarii m-au deranjat.

-Omul nu a fost tendentios, se conforma unor politeturi desuete .

-Acum  ma stanjeneste la fel de tare  constatatrea ca sunt asa lesne deranjabila.

-Nu stii sa identifici imediat ce te incomodeaza, sa spui asta calm si sa transezi  fara patima. Inca. Esti inca noua in firma.  

-De ce se numeste Dezvrajirea SRL?

 A sunat telefonul si Gina nu mi-a raspuns. Poate o intreb din nou mai tarziu.